Limba și creierul: Cum învățarea unei limbi la orice vârstă poate susține longevitatea

Știai că, în Anglia, poți primi o felicitare semnată de Rege atunci când împlinești o sută de ani? Deși încă este un eveniment rar, tot mai multe persoane primesc aceste urări regale. În întreaga lume, trăim mai mult, iar șansele noastre de a ajunge la 100 de ani sunt mai mari ca niciodată.

La modul practic, poate că nu ne dorim nemurirea, dar obsesia noastră pentru tinerețea fizică și mentală este clară. Iar dimensiunea economică este impresionantă: piața globală a produselor anti-îmbătrânire este evaluată la peste 70 de miliarde de dolari anual și continuă să crească.

Dar, înainte să cumpărăm toate loțiunile și serurile, nu există oare lucruri pe care le putem face pentru a trăi o viață lungă și sănătoasă? Știința spune că da. Un studiu realizat pe gemeni în Danemarca a arătat că durata vieții este determinată în proporție de doar 20% de genetică, iar restul de 80% depinde de stilul de viață și mediul în care trăim. Asta e o veste bună — putem influența acești factori.

Nu este vorba doar despre dorința de a trăi mai mult, ci despre alegerea conștientă de a trăi bine.

„Zonele albastre” sunt regiuni ale lumii cu rate foarte scăzute de boli cronice și cu un număr ridicat de centenari — persoane care au peste 100 de ani. Oamenii de știință le studiază pentru a descoperi secretele longevității.

Exercițiile fizice moderate regulate susțin longevitatea, ajutându-ne să ne menținem în formă și să ne reglăm sistemele interne, cum ar fi sistemul hormonal. Comunicarea frecventă cu cei dragi și o alimentație echilibrată sunt, de asemenea, esențiale — dietele predominant pe bază de plante sunt comune în rândul celor care ating 100 de ani în aceste zone.

Și apoi, e important să avem grijă de „materia cenușie”; sănătatea creierului este legată direct de longevitate.

Deși știința are încă multe de descoperit despre creierul uman, știm deja că acesta controlează majoritatea funcțiilor corpului și joacă un rol esențial în dorința noastră de a trăi mai mult.

Chiar dacă ne pierdem, odată cu vârsta, capacitatea „absorbantă” de informații pe care o avem în copilărie, creierul nu devine „fix” la maturitate. El poate continua să se dezvolte și să fie modelat de experiențe și învățare.

Când vine vorba de susținerea sănătății creierului și a longevității, învățarea unei limbi străine este un ajutor de nădejde.

În esență, învățarea este cel mai bun prieten al unui creier sănătos. Timpul petrecut dezvoltând noi abilități — inclusiv învățarea unei limbi — poate crește neuroplasticitatea creierului, adică abilitatea acestuia de a se dezvolta, de a se adapta, de a crea noi conexiuni și de a funcționa într-un mod nou.

Învățarea unei limbi străine poate îmbunătăți funcționarea generală a creierului și capacitatea acestuia de a efectua acțiuni esențiale, cum ar fi stocarea și reamintirea informației, procesarea amintirilor, concentrarea și rezolvarea problemelor. În plus, alte abilități care se dezvoltă în timpul studiului susțin funcționarea pe termen lung a creierului: comunicarea eficientă, ascultarea activă și gândirea critică. Chiar și perioadele scurte și intense de învățare pot îmbunătăți capacitatea de concentrare.

Învățarea unei limbi străine poate transforma fizic creierul și poate încetini declinul cognitiv.

Imagistica cerebrală a dezvăluit ceva fascinant: părțile creierului asociate limbajului se pot modifica fizic în timpul învățării. Un studiu realizat pe adulți a arătat că hipocampul — zona implicată în memorare, învățare și procesarea emoțiilor — s-a dezvoltat în timpul învățării unei limbi. Chiar și în cazul adulților tineri, învățarea pe termen scurt a unei limbi străine poate duce la astfel de schimbări fiziologice. Iar hipocampul este o zonă importantă a creierului la orice vârstă — degradarea sa este asociată cu boala Alzheimer și problemele de memorie la vârsta înaintată.

Deși nu putem opri îmbătrânirea creierului, vorbirea unei a doua limbi poate încetini declinul cognitiv legat de vârstă. Comparând modul în care îmbătrânesc creierele persoanelor monolingve și bilingve, s-a constatat că vorbirea a două sau mai multe limbi este asociată cu o funcție cerebrală mai bună la vârste înaintate și cu o posibilă întârziere a apariției demenței.

Persoanele bilingve în vârstă au adesea o capacitate cognitivă mai bună — pot să se concentreze mai ușor și să treacă mai rapid de la o sarcină la alta. Acest lucru se explică prin faptul că creierul bilingv este obișnuit să alterneze constant între limbi și să aleagă pe care să o folosească sau să o inhibe, în funcție de context.

Partea cea mai bună? Beneficiile pentru creier se văd chiar și atunci când limba a fost învățată după copilărie.

La orice vârstă, experiențele noi (inclusiv studiul!) ajută la consolidarea și formarea de noi conexiuni în creier. Indiferent de nivelul la care studiezi o limbă, combinarea noutății cu practica aduce beneficii vizibile.

În cazul adulților, cele mai mari îmbunătățiri ale funcționării creierului apar dacă nu ești deja multilingv. Dacă studiezi a treia sau a patra limbă, poți alege una cu alfabet diferit sau dintr-o altă familie lingvistică, pentru a stimula creierul și mai mult.

Așadar, indiferent de produsele „magice” promovate de industria anti-aging, grija față de sănătatea creierului este esențială pentru longevitate. Iar învățarea unei limbi noi — chiar și la vârsta adultă — te poate ajuta să trăiești o viață mai lungă și mai sănătoasă, prin întărirea funcțiilor cognitive. Cu cât ai vorbit mai mult timp mai multe limbi, cu atât efectele benefice sunt mai vizibile la vârsta matură.
Asta înseamnă că nu există un moment mai bun pentru a începe decât acum!